Comerţul Uniunii Europene cu Federaţia Rusă – o analiză a evoluţiilor de pe piaţa cărnii

Abstract

The EU agrifood exports increased continuously during the laste two decades, by the contribution of the number and export value of its member states. Since 2004, Russia became the second export destination for the EU, after the USA. For some product categories, such as beverages, meat, fruit, vegetables, dairy products, EU gained important shares on the Russian market. The present paper is examining some features of the EU extra-community trade, in terms of recent evolutions and geographical orientation of the trade flows. Secondly, it examines Russia’s main imported agrifood products, in terms of volume and origin. Since meat is the main imported agrifood product (it takes 15% of the total Russian agrifood imports from the EU), and was banned through the embargo imposed by Russia since August 2014, the paper is also trying to evaluate the losses incurred by the main EU member states exporting different types of meat to Russia.

În ultimele două decenii şi jumătate, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au fost principalii jucători pe piaţa agroalimentară internaţională, două entităţi extrem de puternice şi de competitive. Fluxurile comerciale agroalimentare ale UE au fost influenţate semnificativ de extinderile din 2004, 2007 şi 2013. Faţă de 2003 (ultimul an al comunităţii în forma UE-15), în anul 2014 (primul an – întreg – în formatul UE-28), exporturile au crescut de 2,23 ori, iar importurile de 1,76 ori. Deficitul balanţei agroalimentare a crescut după fiecare etapă de extindere, ca să se diminueze mai apoi. Astfel, deficitul maxim a fost atins în 2008 (24,5 miliarde de EUR), s-a diminuat de mai bine de 4 ori până în 2012, iar în 2013 s-a înregistrat un surplus de 150 milioane de EUR. În 2014, datele arată din un uşor deficit (-0,55 miliarde de EUR). România a avut şi ea un parcurs asemănător: a fost nevoie de o perioadă de doi ani (2007-2008), dar şi restricţiile impuse de criza economică (ale cărei efecte s-au simţit în 2009), ca să intre pe un trend ascendent competitiv. Embargoul selectiv instituit de Federaţia Rusă la începutul anului 2014, apoi extins la 52 de poziţii tarifare pe o perioadă de un an din august 2014 şi prelungit din nou în 2015, a avut efecte negative asupra producătorilor şi exportatorilor europeni de produse agroalimentare.