International experience on childcare leave practices from a gender-based perspective

Abstract

In contemporary society, women express more often the desire to be active in the labour market than in previous centuries. At the same time, in addition to the status of employees or entrepreneurs, as a rule, throughout the life they also acquire the status of mother. The need to care for the child during its early lifeby the mother, in particular, but also by the father of the child, is recognized in society by both the state andthe business environment, although to a different extent, which, besides the possibilities that these entities can offer to the mother and to the father, but also to other people who have a role in the care of the child, determine a wide variety of schemes of measures in this regard. The purpose of this article is to analyze the international experience of different countries and companies in offering such measures in terms of gender. The research methods used are: analysis, synthesis, induction, deduction, statistical indices, etc. In addition to paternity and maternity leave, as well as shared parental leave and other types of childcare leave, such as grandparental leave, were identified. After highlighting the practices of various companies that take seriously the need to help parents with childcare, it is clear that successful companies are much more generous in this regard than the state in developed economies, an inverse situation compared to weaker economies such as those from Africa or those from Eastern Europe or Central Asia.

În societatea contemporană femeile exprimă mai frecvent dorința de a fi active piața muncii decât în secolele precedente. Totodată, pe lângă statutul de angajate sau antreprenoare ele, de regula, de-a lungul viețtii capătă și statutul de mamă. Necesitatea îngrijirii copilului în perioada incipientă a vieții acestuia de către mama, în special, dar și de către tatal copilului, este recunoscută în societate atât de către stat, cât și de către mediul de afaceri, deși în diferita măsură, ceea ce, pe lângă posibilitățile pe care aceste entități le pot oferi mamei și tatălui, dar și altor persoane care au un rol în îngrijirea copilului determină o varietate mare de scheme de măsuri în acest sens. Scopul acestui articol este de a analiza la nivel internațional experiența diferitor țări și companii în a oferi astfel de măsuri sub aspect de gen. Metodele de cercetare utilizate sunt: analiza, sinteza, inducția, deducția, indici statistici etc. Au fost identificate pe lângă concediul de paternitate și maternitate, precum și cel parental partajat și alte tipuri de concedii de îngrijire a copilului, precum cel de grandparentalitate. După evidențierea practicilor de la diverse companii care iau în serios nevoia de a ajuta părinții pentru îngrijirea copilului, este evident că companiile de succes sunt mult mai generoase în această privință decât statul în economiile dezvoltate, o situație inversă în comparație cu economiile mai slabe precum cele africane sau cele din Europa de Est sau Asia Centrala.