Repository logo
Communities & Collections
All of DSpace
  • English
  • Català
  • Čeština
  • Deutsch
  • Español
  • Français
  • Gàidhlig
  • Italiano
  • Latviešu
  • Magyar
  • Nederlands
  • Polski
  • Português
  • Português do Brasil
  • Srpski (lat)
  • Suomi
  • Svenska
  • Türkçe
  • Tiếng Việt
  • Қазақ
  • বাংলা
  • हिंदी
  • Ελληνικά
  • Српски
  • Yкраї́нська
Log In
New user? Click here to register.Have you forgotten your password?
  1. Home
  2. Browse by Author

Browsing by Author "Pahomii, Irina"

Filter results by typing the first few letters
Now showing 1 - 20 of 26
  • Results Per Page
  • Sort Options
  • No Thumbnail Available
    Item
    Abordări metodologice în elaborarea indicelui integral teritorial de securitate demografică
    (Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2016) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina
    In this paper, we analyze the methodological approaches in developing of an Integral Territorial Indicator of a Demographic Security. Starting from the basic question in developing of composite indicators, the paper aims to enhance territorial aspects of the demographic security in base of the forth fi elds: demographic development, population health, social security and labour conditions, measuring its for diff erent administrative - territorial units of the Republic of Moldova. The results demonstrates that fl uctuates in territorial profi le with the limits 70,2 to 44,6 points, the diff erence between maximum and minimum value constituted 36,5%. None of administrative-territorial units of the country approach the maximum possible score (100 points), this emphasizing low degree of demographic security, caused by low levels of the composite index: demographic index, health index, social and economic index, which in turn presents a refl ection of the long-term socio-economic crisis in the Republic of Moldova and negative demographic trends.
  • Thumbnail Image
    Item
    Aspecte teritoriale ale mortalității în Republica Moldova
    (INCE, 2015) Pahomii, Irina
    Egalitatea este una din prioritățile actuale pentru majoritatea țărilor, pentru că dezvoltarea durabilă a unei țări poate fi posibilă doar în condițiile asigurării unei echități în toate domeniile și pentru toți. Dezvoltarea demografică a unei țări este la fel de importantă ca oricare alt domeniu, iar analiza mortalității ne poate oferi un tablou generalizator a acesteia. Scopul acestui articol este realizarea unei analize descriptive a mortalității la nivel teritorial prin compararea ratelor standardizate a mortalității pentru raioanelor republicii. Pentru a putea realiza acest scop am aplicat metodele de standardizare indirectă, iar pentru prezentarea acestora am utilizat programul QGIS. În rezultat am reușit atât să identificăm situația reală cât și să construim o ierarhizare veridică a raioanelor republicii.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Contribuția bolilor cardiovasculare în dinamica speranței de viață la naștere
    (Foxtrot, 2016) Pahomii, Irina
    Cardiovascular disease are one of the most important causes of death in Republic of Moldova, in 2014, cardiovascular mortality represents 53% of all deaths for males and 64% of all deaths for females. Also, an important difference is that increasing of cardiovascular mortality for women is specific for advanced ages, while for men is highlighted groups working age. Decomposition analysis between Republic of Moldova and France show a serious gap between sexes. Decomposition analysis was constructed also for Republic Moldova, for 1990-1995 and 1995-2012 years, first is characterized by reducing of life expectancy at birth and second by growing of that. In first case cardiovascular mortality, determine approximatively 70% in case of female and 50% in case of male, from differences in life expectancy at birth. In second case we observed a growing of life expectancy at birth, that was largely driven by reducing of cardiovascular mortality for female, in case of male the reducing was smaller and the contribution to the increase of life expectancy at birth was just by 0,43 years.
  • No Thumbnail Available
    Item
    The contribution of avoidable mortality to the life expectancy change in the Republic of Moldova
    (Ptoukha Institute for Demography and Social Studies of the National Academy of Sciences of Ukraine, 2019) Stirba, Vitalie; Pahomii, Irina
    During the last decades, life expectancy in the Republic of Moldova has shown slow and fluctuating growth, which has been largely due to high mortality caused by degenerative diseases (cardiovascular diseases and neoplasms) in adult and elderly population. A potential reduction in mortality can be achieved by reducing preventable deaths, which accentuates the necessity for studying this phenomenon in the current conditions of the Republic of Moldova. The purpose of the paper is to analyze avoidable mortality in the Republic of Moldova and its contribution to the life expectancy at birth change during the years 2000–2014. Given the contested quality of the official denominator, the alternative data on population exposure is used for more accurate calculations. In order to compare the life expectancy at birth components, the method of decomposition of mortality is used. In the period 2000–2014 life expectancy increased by 1.21 years for males and 2.45 years for females. It is substantiated that in 2000–2014 avoidable mortality decreased. In 2014 the share of deaths that could be avoided of the total registered number of deaths was 56.6 % for males and 34.1 % for females compared to 61.5 % for males and 43.9 % for females in 2000. It is revealed that reductions in avoidable mortality determine the substantial part of gains in life expectancy at birth – 1.17 years for males and 1.99 years for females. The highest share of avoidable deaths in total observed deaths is recorded at age 0 and above 50. In the 2000–2014 period, numerical reduction of the avoidable deaths led to a structural change in the causes of death in total mortality. The most considerable part of preventable and amenable deaths is caused by circulatory system diseases, neoplasms, respiratory system diseases and external causes of death. The excess of deaths among the young population is the most disadvantageous factor in the life expectancy changes and highlights a solid number of potential years of life lost. An excess of deaths among the middle of the young population, the most unpleasant factor in the growth of life’s triviality, and the reduction in the number of potential life losses. Further studies will be focused on the identification of the most vulnerable age groups exposed to the risk and calculations of the potential resources for increasing the life expectancy.
  • Thumbnail Image
    Item
    Costurile economice ale mortalității premature în Republica Moldova
    ("Tipografia Centrală”, 2019) Gagauz, Olga; Onofrei, Nicoleta; Pahomii, Irina
    Menținerea unui nivel înalt al mortalității prezintă una din cauzele importante ale declinului demografic în Republica Moldova, provocând pierderea capitalului uman, prejudicii economice semnificative și afectând diferite sfere ale vieții umane. Reducerea mortalității premature reprezintă o rezervă importantă pentru remedierea situației. Scopul cercetării: estimarea indicatorului Ani Potențiali de Viață Pierduți din cauza mortalității premature, analiza comparativă a structurii pierderilor înregistrate pe grupuri de vârstă și cauze de deces pentru ambele sexe și estimarea mărimii echivalentului economic al acestora. Studiul este bazat pe teoria capitalului uman, care vizează venitul potențial nerealizat din cauza părăsirii timpurii a pieței muncii determinat de decesul prematur. Cele mai semnificative pierderi economice determinate de mortalitatea prematură a femeilor sunt condiționate de tumori, iar a bărbaților de mortalitatea prin cauze externe. Cea mai mare parte a pierderilor economice determinate de mortalitatea prematură este remarcată pentru populația adultă (40-54 de ani pentru bărbați și 40-49 de ani pentru femei). Analiza pe cauze de deces a evidențiat importanța majoră a unor cauze ce pot fi evitate. Pentru monitorizarea eficientă a mortalității premature este necesară introducerea și definirea clară a noțiunii de mortalitate prematură în politicile și strategiile de bază, dar și sectoriale, și introducerea indicatorilor specifici.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Covid-19 associated mortality – from the first case to the latest available data
    (Foxtrot, 2021) Pahomii, Irina
    Acest studiu are drept scop prezentarea unei imagini de ansamblu asupra mortalitații asociate cu Covid-19 la nivel național și subnațional. Distribuția pe sexe a deceselor cauzate de Covid-19 este in principiu aceeași la nivel național și subnațional. Astfel, aproximativ jumatate din toate decesele pozitive cauzate de Covid-19 revin femeilor, iar jumatate barbaților. Rata de fatalitate la nivel national este de 22,8 decese la 1.000 de cazuri de infecție. Analiza abordeaza și subiectul mortalitații premature. Astfel, 52,8% din totalul deceselor in randul femeilor s-au concentrat pana la varsta de 70 de ani, in timp ce in randul barbaților, ponderea deceselor premature cauzate de Covid-19 este de 56%. Analiza subnaționala releva unele discrepanțe pe acest subiect. Chișinaul a inregistrat cel mai redus nivel de mortalitate prematura din totalul mortalitații asociate cu Covid-19 observate. Analiza sistematica și continua a mortalitații asociate cu Covid-19 ramane cruciala in dezvoltarea politicilor și masurilor eficiente de protecție.
  • Thumbnail Image
    Item
    Diferențe rural-urban în dinamica speranței de viață și politicile de sănătate a populației
    (INCE, 2023) Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie
    In the last years, Moldova registered a tendency of increase in life expectancy at birth, excluding the pandemic period. Despite the registered trends in mortality evolution, the previous mortality pattern with a gender and regional gap in the length of life is maintained. In this regard, our research is aimed to highlight the urban/rural life expectancy gap, attempting to explain changes in mortality through the implemented measures and policies towards population health. We utilised period life tables for our analysis, enabling the decomposition of life expectancy. Therefore, we systematised the existing legislative framework in population health and implemented national health programs and lifestyle-adjusting policies while analysing mortality evolution. The changes in life expectancy at birth have occurred in the context of a decrease in mortality primarily attributed to cardiovascular diseases and external causes. The COVID-19 pandemic has significantly impacted the structure of causes of death, leading to a substantial increase in urban mortality, which has caused a reduction in the urban/rural disparity. In our analysis, we deduce that implemented alcohol and tobacco control policies will likely have a long-term output on population lifestyle adjustment. Improvements in healthcare infrastructure and implemented targeted programs (e.g. interventional cardiology) significantly contribute to the amelioration of population health but are less accessible for rural regions than urban ones. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Dinamica mortalității premature din perspectiva abordărilor și indicatorilor statistici diferiț
    (INCE, ASEM, 2024) Pahomii, Irina
    The evolution of premature mortality represents a critical indicator of population health and social development, with profound implications for economic sustainability and the capacity of health systems to effectively respond to demographic needs. This article aims to analyse the dynamics of premature mortality from 2000 to 2019 through two methodological approaches – traditional and alternative/dynamic. To achieve the proposed aim, traditional indicators – the share of premature deaths based on a predetermined age threshold – and alternative indicators – lifespan disparity and the derived age threshold that divides deaths into premature and late – were calculated. All the indicators used in this analysis highlighted a clear trend of reducing premature mortality for both sexes while also showing discrepancies between males and females. Both the share of premature deaths up to the age threshold of 65 and the indicator regarding lifespan disparity, and subsequently the threshold derived from it, clearly point to a periodisation of premature mortality over the analysed time horizon – a period of growth/stagnation between 2000-2010 and then a period of constant reduction in premature mortality from 2011-2019. The comparison of the results obtained based on the share of premature deaths and the dynamic age threshold, which separates premature deaths from "late" ones, highlights the limitations of using a fixed and uniform threshold for both sexes. The age threshold of 65 has long been exceeded for females, whereas for males, it is only beginning to be reached. In conclusion, both approaches provide a perspective on premature mortality, and using one or the other depends on the context and the scientific or practical interest guiding them.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Dinamica mortalității premature în ultimele doua decenii: studiu comparativ Republica Moldova-Estonia
    (INCE, 2018) Pahomii, Irina
    Mortalitatea prematură are repercusiuni esențiale atât la nivel individual, cât și cu un impact sumar destul de important la nivel social, generând pierderi socioeconomice majore. Pentru analiza mortalității premature a fost utilizată rata standardizată a mortalității premature (RMPS) pentru grupul de vârstă 1-64 ani și indicatorul Ani Potențiali de Viață Pierduți (APVP) și Ani Potențiali de Viață Pierduți Standardizat (APVPS) pe cauze majore de deces. Analiza a fost realizată atât pe sexe cât și în profil comparativ – Republica Moldova-Estonia. Rezultatele cercetării demonstrează că RMPS pentru bărbați excede pe cea observată pentru femei de 2-3 ori, decalajul păstrându-se constant pe tot parcursul perioadei analizate, 2000-2016. În anul 2000, ponderea deceselor premature pentru femei a constituit aproximativ 30% pentru Republica Moldova și sub 20% pentru Estonia. Pentru bărbați, acestea au fost de 46.5% și 46.6% respectiv. În cazul bărbaților din Estonia, ponderea deceselor premature s-a redus de la aproximativ 50% la o treime din totalul deceselor. Pentru Republicii Moldova se înregistrează o stagnare și creștere lentă a ponderii deceselor premature în numărul total de decese. APVPS pentru bărbații din Estonia este caracterizat de un trend comun și ferm de reducere pentru toate cauzele de deces, pe când pentru Republica Moldova sunt urmărite fluctuații ale acestui indicator. La femei se conturează un trend de reducere a APVPS pentru toate cauzele de deces, însă aceasta este mult mai slabă comparativ cu situația observată în Estonia. Cele mai mari pierderi sunt provocate de APVPS prin tumori, bolile sistemului cardiovascular și bolile sistemului digestiv.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Impactul pandemiei COVID-19 asupra familiilor cu copii
    (2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Rojco, Anatolii; Pahomii, Irina; Chistruga-Sinchevici, Inga
    Raportul reprezintă rezultatele studiului sociologic privind impactul pandemiei asupra familiilor cu copii realizat în perioada octombrie-noiembrie 2020. Metodologia de evaluare are o abordare exploratorie, fiind colectate date prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar și a interviului sociologic semi-structurat. Scopul studiului constă în evidențierea problemelor cu care s-au confruntat/se confruntă familiile în perioada pandemiei COVID-19, identificarea necesităților specifice ale acestora, stabilirea efectelor situației pandemice asupra bunăstării copiilor și familiilor, precum și măsurilor care ar putea atenua efectele negative ale pandemiei pentru a sprijini acțiunile de răspuns ale politicii atât în timpul pandemiei, cât și după pandemie. Rezultatele cercetării au stabilit o serie de probleme care afectează starea de bine a populației, inclusiv și cele cauzate de lipsa interacțiunii sociale.
  • Thumbnail Image
    Item
    Life expectancy dynamics in post-soviet countries from european region: convergences and divergences
    ( INCE, 2017) Pahomii, Irina; Gagauz, Olga; Avram, Cristina
    This article presents the results of the comparative study on the mortality and life expectancy at birth dynamics in Moldova and six other post-Soviet countries in the European region – Belarus, Russia, Ukraine, Estonia, Latvia, Lithuania. The aim of the research is to highlight the convergences and divergences, as well as the causes which lead Moldova to lag behind in this field. The study is based on Human Mortality Database (HMD) and Human Causes-of-Death Database (HCD) data. For Moldova, mortality tables for the resident population were used (with the exclusion of migrants who have been absent from the country for more than 12 months). Despite the similar trends in the dynamics of life expectancy at birth in the selected countries since the mid-1990s, there is an increasing divergence in this respect. The Baltic countries, especially Estonia, have succeeded in achieving significant progress in reducing mortality and increasing life expectancy at birth, while Belarus, Russia, Ukraine and Moldova remain outliers. Decomposition of mortality by causes of death demonstrates that the reduction in mortality by cardiovascular diseases has had a major impact on the development of the gap in life expectancy at birth observed between Estonia and Moldova.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Mortalitatea prematură în pandemia COVID-19
    (INCE, 2022) Pahomii, Irina
    The COVID-19 pandemic has had a major impact on mortality and led to a significant decrease in life expectancy at birth all around the world. The actual data demonstrate that not just the old population, but the young and adult population is also at risk of death due to COVID-19. The aim of this study is to analyse the level of premature mortality in observed COVID-19 deaths in the Republic of Moldova. The actuality of this study lies in the need to highlight the impact of the COVID-19 pandemic on the young and adult population, which at the beginning of the COVID-19 pandemic was not considered a high-risk group. The analysis is based on official data on the number of deaths due to COVID-19 presented on the official page of the Ministry of Health. The analysis used the share of premature deaths in total deaths due to COVID-19 and the relative indicator PYLL (Potential Years of Life Lost). The analysis demonstrates that half of all registered deaths due to COVID-19 could be considered premature. Also, was not observed the typical gender gap in aspects of premature mortality. The most affected population is adults and “younger elders”. Further and deeper analysis is required in order to serve as a base for efficient politics and intervention tools. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Mortality from external causes of death in the Republic of Moldova
    (INCE, 2018) Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie
    The Republic of Moldova is among the countries with a high mortality from external causes of death, for males being 2.6 times higher than in the Western European countries and 1.5 times higher for females. The purpose of the study is to analyse trends in mortality from external causes of death and to estimate its contribution to the change of life expectancy at birth between 2000-2014 years. The study is based on the Human Cause-of-Death Database and on the residence population data. The results of the research show that mortality due to external causes of death stagnates for both sexes in 2000-2014 years. A higher level of mortality due to external causes of death is specific for men. External causes of death account for 20% of total increase in life expectancy at birth for 2000-2014 period in case of males, for females the impact of external causes is just over 9%. Mortality due to external causes of death is characterized by a much younger structure compared to general mortality. In case of males over 80% of the total deaths for the 15-19 age group are due to external causes of death. The increase of the share of deaths due to external causes is observed in the 20-24 and 25-29 age group. For males, the main five subgroups of external causes are suicide and self-inflicted injuries, other accidents and late effects of accidents, transport accidents, other accidental breathing threats, accidental poisoning with other substances. For females, there are other causes: other accidents and late effects of accidents, other accidental breathing threats, suicide and self-inflicted injuries, transport accidents, assault. Males mortality for different subgroups from external causes of death is four times higher than that observed for females.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare
    (INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;
    Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Populaţia Republicii Moldova la orizontul anului 2040
    (INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga ; Pahomii, Irina; Slav, Maxim ; Stirba, Vitalie ; Gailey, Nicholas ; Samir, K. C.
    Proiectarea populației este un proces esențial pentru înțelegerea dinamicii demografice viitoare și fundamentarea deciziilor strategice de dezvoltare națională și locală. În Republica Moldova, schimbările demografice sunt influențate de un set complex de factori, cum ar fi migrația intensă, declinul ratei natalității, îmbătrânirea accelerată a populației și schimbările structurale la nivelul familiei. Aceste tendințe au implicații profunde asupra tuturor aspectelor vieții economice și sociale, de la piața muncii și sistemele de protecție socială până la infrastructura publică și dezvoltarea teritorială echilibrată. Pe fundalul unui declin demografic constant și a diminuării forței de muncă din Moldova, proiecțiile populației devin un instrument indispensabil pentru a anticipa provocările viitoare și pentru a planifica corespunzător resursele bugetare și de infrastructură. În lipsa unor politici adecvate, neglijarea tendințelor demografice pot accentua disparitățile regionale în contextul dezvoltării infrastructurii și echității sociale, încetini productivitatea economică, dar și afecta sustenabilitatea sistemelor de sănătate și pensii. De asemenea, cunoașterea dinamicii populației în profil teritorial poate facilita dezvoltarea regională și ajustarea serviciilor publice, având în vedere că numărul și structura populației la nivel de localități sunt modelate de mortalitate, natalitate, migrația internațională și migrația internă. Începând cu anul 2024, în Republica Moldova vor fi elaborate prognoze demografice oficiale, conform Hotărârii Guvernului nr. 284/2024, care prevede realizarea lor periodică atât la nivel național, cu actualizare anuală, cât și pentru unități administrativ-teritoriale, cu actualizare la fiecare 3 ani. Elaborarea prognozelor demografice este responsabilitatea Centrului de Cercetări Demografice (în continuare CCD) al Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei de Studii Economice din Moldova. Prognozele demografice ale CCD sunt proiecții demografice elaborate pe baza studierii tendințelor de lungă durată privind mortalitatea, natalitatea și migrația și reflectă cea mai probabilă evoluție a proceselor demografice, în special a mortalității și natalității, de regulă, în scenariul scăzut. Lucrarea își propune să ofere o viziune detaliată asupra proiecțiilor populației Republicii Moldova până în anul 2040, atât la nivel național, cât și pentru unitățile teritorial-administrative cu un orizont de proiecție de 10 ani. Utilizând metode moderne de proiecție demografică și luând în considerare mai multe scenarii – de la cele bazate pe tendințele actuale, la cele ce presupun intervenții politice și economice majore – această cercetare urmărește să ofere o imagine cuprinzătoare și realistă a viitorului demografic al Moldovei. Pe lângă aspectele generale privind structura și dimensiunea populației, prezenta lucrare analizează și impactul pe termen lung al migrației externe și interne, ratele fertilității și mortalității, precum și îmbătrânirea populației. Proiectările la nivel teritorial-administrativ sunt deosebit de relevante pentru planificarea teritorială și pentru politicile locale, oferind date esențiale pentru autoritățile publice locale în vederea dezvoltării unor strategii care să răspundă nevoilor specifice ale fiecărei așezări umane. Astfel, acest raport analitic va contribui la conturarea unor politici publice fundamentate pe date solide și fiabile, menite să gestioneze eficient provocările demografice pe care Republica Moldova va înfrunta în următoarele decenii. Proiecțiile pe termen lung reprezintă un ghid esențial pentru factorii decizionali în vederea adaptării infrastructurii economice și sociale la realitățile demografice viitoare, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și echitabilă la nivel național și regional.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Profilul demograic al Republicii Moldova și proiecția numărului populației la orizontul anului 2040
    (INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Tabac, Tatiana; Stirba, Vitalie
  • No Thumbnail Available
    Item
    Regional aspects of COVID-19 mortality in the Republic of Moldova
    (INCE, 2020) Pahomii, Irina
    The study analyses regional aspects of Covid-19 mortality. Are studied age distribution, case fatality rate, share of premature mortality. The deaths are focused up to the age of 64-69 years. The highest case fatality rate is noted for the North - the lowest for Chisinau. The case fatality rate for men is nearly 2 times higher than for women. The highest share of premature deaths is noted in the Centre and South.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Securitatea demografică din perspectiva situației în unitățile administrativ-teritoriale
    (INCE, 2017) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina
    The article presents the analysis of the dynamics of the Demographic Security Integrated Territorial Index (DSITI) for 2014-2016. The DSITI is used for monitoring the socio- economic and demographic situation on territorial level. During 2014-2016, the DSITI registered minor changes in most of the administrative- territorial units of the Republic of Moldova. Although there is an increase in the score for some districts, it is not significant and does not allow us to see an improvement tendency. In 2016, the IITSD fluctuated within the limits of 69.2-45.8 points, which means that the demographic security level was 69.2-45.8%. The Territorial Health Indicator and the Territorial Occupational Indicator are worsening, which undermines the demographic security of the country. DSITI shows a significant gap in the socio-economic and demographic development on territorial level, deepening of social territorial inequality, and emergence of deprived territories in which the inhabitants lack access to the necessary jobs and social infrastructure. A priority direction of the state policies is the elaboration of differentiated territorial measures aimed at alleviating the differences and facilitating a favorable living environment.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Self-perceived health of the elderly: economic and sociodemographic inequalities
    (INCE, 2017) Gagauz, Olga; Avram, Cristina; Pahomii, Irina
    Given the rapid increase in the number and share of the elderly in the total population, good health and healthy ageing are an important factor in the socio-economic development of ageing societies. Selfperceived health is one of the most important health and well-being indicators. The article presents the results of research on self-perceived elderly health based on data from "Household Budget Survey" for 2006-2015 (NBS). The study reveals a slow increase in life expectancy and healthy life expectancy, as well as time spent in good health. The life expectancy without chronic illness is lower than healthy life expectancy. There is a positive rise in the self-assessment of the elderly for both sexes and at different ages after 60 years. The regression analysis of factors influencing self-perceived health (age, sex, education level, welfare level, degree of disability and civil status), demonstrates that among the most important factors with which self-responding health is associated, as bad and very bad were highlighted the low level of education and material welfare, as well as the presence of behavioural vices (smoking).
  • No Thumbnail Available
    Item
    Situaţia tinerilor în Republica Moldova: de la deziderate la oportunităţi
    (INCE, 2015) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina
    Se examinează problemele principale cu care se confruntă tinerii în Republica Moldova. Se constată gradul înalt de vulnerabilitate şi susceptibilitate la diferite riscuri, ceea ce compromite oportunităţile şi potenţialul de dezvoltare al tinerilor: sărăcia, inechitatea oportunităţilor educaţionale, de instruire și acces la informaţie, oportunităţi economice, starea sănătăţii și deprinderile nocive. Se înregistrează gradul înalt de excluziune socială a tinerilor – circa 29% nu urmează nici o formă de instruire sau pregătire profesională și nu sunt încadraţi în câmpul muncii, Republica Moldova având la acest capitol cei mai nefavorabili indicatori printre ţările din regiune. Peste 31% dintre cei ocupaţi au locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariaţi 10,4% lucrează fără contracte individuale de muncă. Peste 16% din potenţialul tânăr al ţării este plecat la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare. Printre acţiuni urgente se evidenţiază: investiţia curentă și continuă în generaţia tânără cu implicaţii prioritare în educaţie, sănătate și ocupaţie.
  • «
  • 1 (current)
  • 2
  • »

DSpace software copyright © 2002-2025 LYRASIS

  • Privacy policy
  • End User Agreement
  • Send Feedback