Browsing by Author "Chistruga-Sinchevici, Inga"

Now showing 1 - 20 of 21

Achieving rights of children with divorced parents to an adequate standard of living
(INCE, 2016) Chistruga-Sinchevici, Inga
The article presents the results of the study "Providing children with alimony with divorced parents". This research revealed that more than a third of debtors do not pay alimony, saying that they are unable to pay, created new families and have the unwillingness to participate in the financial support of the child. The main difficulties identified in determining alimony were the evidence of real incomes of parents and ridiculous amount of subsistence with which operate to establish the maintenance of child. Most of sanctions of debtors (sanction, impossibility to perfect passport, prohibition to go abroad), are not appreciated by experts as effective because of difficult mechanisms implemented.
Asigurarea pensiei de întreţinere a copiilor cu părinţi divorţaţi
(INCE, 2015) Chistruga-Sinchevici, Inga; Bargan, Natalia
În Republica Moldova, investigații sociologice cu privire la cercetarea particularităților în întreținerea copiilor după divorț nu există. Articolul dat a fost elaborat în baza studiului sociologic ”Întreținerea copiilor cu părinți divorțați”, realizat în luna august, 2015 de către Centrul de Cercetări Demografice al INCE. Scopul studiului a constat în stabilirea principalelor dificultăți în asigurarea copiilor după divorțul părinților cu pensie de întreținere. Eșantionul cercetării a constituit 15 cadre juridice și 10 părinți divorțați. Metoda de cercetare aplicată a fost interviul sociologic. Principalele dificultăți în stabilirea pensiei de întreținere în situație de divorț se referă la demonstrarea veniturilor reale ale părinților, lipsa locurilor de muncă bine plătite și valoarea derizorie a minimului de existență.
Autoevaluările tinerilor și solicitările angajatorilor cu privire la competențele personale
(INCE, 2017) Chistruga-Sinchevici, Inga
In the article are presented the results of Youth Personal Competences Experiment occurred during Youth Competences Observatory within the NIER and under general guidance of UNDP Moldova. The purpose of the experiment was to assess the adequacy between the competences held by young people and those required by employers. The results of the experiment indicate that young people overestimate their personal competences. According to young people's self-assessments, the most developed personal competences they hold are friendly personality, punctuality, organization, adaptability/flexibility, teamwork and self-motivation. Most competences are more developed for youth working in the banking sector than for youth working in IT and the textile industry. Young people working in these areas have selected specific personal competences to carry out their job duties and which employers require. According to youth, the most requested personal competences by employers are punctuality, organization, adaptability/flexibility, teamwork, complex problem solving and analytical thinking. The last mentioned competences, although considered as required by employers, can be developed through professional experience.
Concediul de paternitate: așteptări, experiențe și rezultate în primii ani de la implementare
(2023) Chistruga-Sinchevici, Inga
”Concediul de paternitate: așteptări, experiențe și rezultate în primii ani de la implementare” a fost realizat în baza studiului calitativ ”Implementarea concediului de paternitate în Republica Moldova” desfășurat de Centrul Cercetări Demografice în perioada august-noiembrie 2022. În cadrul studiului au fost intervievați 24 de tați care au copii cu vârsta de până la 3 ani (dintre care 10 au beneficiat de concediu paternal și 14 nu au luat acest concediu).
Contribuții ale părinților debitori la bunăstarea copiilor după divorț
(Foxtrot, 2016) Chistruga-Sinchevici, Inga; Bargan, Natalia
The article presents the results of the study "Providing children with alimony with divorced parents." This research revealed that more than a third of debtors do not pay alimony, saying that they are unable to pay, created new families and have the unwillingness to participate in the financial support of the child. The main difficulties identified in determining alimony were the evidence of real incomes of parents and ridiculous amount of subsistence with which operate to establish the maintenance of child. Most of sanctions of debtors (sanction, impossibility to perfect passport, prohibition to go abroad), are not appreciated by experts as effective because of difficult mechanisms implemented.
Dimensiuni ale politicii familiale din RM in contextul politicilor familiale europene
(„Tipografia Centrală”, 2015) Chistruga-Sinchevici, Inga
The article explores the economic and noneconomic family policy of Republic of Moldova. From the assumption that the impact of family policy depends on how it harmonizes with other sectorial policies: demographic policy, health policy, employment policy, labor migration policy, fiscal policy, are analyzed some specific aspects data policies with implications for the family. Priority in Moldova are promoting of measures aimed to improve the living conditions of the family but because of the low amount of benefits offered these not always reach the goal of reducing poverty.
Echilibrul dintre muncă și viața de familie: necesități ale părinților și rolul politicilor sociale
(INCE, 2021) Chistruga-Sinchevici, Inga
În familia modernă, munca depășește granițele gospodăriei, distanța dintre locul de muncă și casă devine din ce în ce mai mare, ambii soți prestează o muncă remunerată, cu mplicaţii asupra distribuţiei rolurilor de gen iar supravegherea și îngrijirea copiilor devine o problemă majoră. În rezultat responsabilitățile casnice sunt în conflict cu munca și nu mai există armonie. Până la declararea independenței Republicii Moldova, munca femeilor, implicit a mamelor, în țara noastră era practic obligatorie, totodată existau diverse practici informale și formale pentru a ajuta femeile să combine rolurile de angajată și de mamă (sistem de creșe, grădinițe, servicii medicale, tabere de vară puse la dispoziția părinților și copiilor). Cu toate acestea, menținerea unui echilibru între activitatea profesională și cea familială nu era ușoara. Politica familială era orientată spre modelul unei familii cu două cariere, adică cu doi părinți muncitori, cu un anumit sprijin de stat. De asemenea, angajarea profesională era sursa dreptului la bunăstare, ceea ce a făcut ca participarea forței de muncă să fie o obligație, în timp ce în țările europene participarea în câmpul muncii reprezentă baza pentru obținerea de prestații sociale. Viaţa profesională şi cea de familie reprezintă două puncte focale în viața unui adult și interconectate una la alta. Munca și cariera sunt aspecte importante dincolo de nevoile financiare, în condițiile accentuării importantei identitații profesionale. Totodată, locul de muncă oferă împlinire la nivel personal și reprezintă o arena socială pentru a dezvolta relații și a primi sprijin. Concomitent și participarea la îngrijirea și educația copiilor este esențială. Însă în societatea actuală plină de responsabilități și angajamente, obţinerea unui echilibru între viața profesională și viața familială se dovedeşte a fi o adevărată provocare. Schimbările substanţiale pe piaţa muncii şi în organizarea vieții de familie creează un context în care părinților le este din ce în ce mai greu să dezvolte strategii de îmbinare cu succes a responsabilităților profesionale și a celor familiale.
The experience of work-life balance faced by mothers with preschool children
(INCE, 2019) Chistruga-Sinchevici, Inga; Bargan, Natalia
The article presents the results of the sociological study "Parents between the need to work and family responsibilities" (in baze on 1047 questionnaires with mothers with preschool children and 20 in-depth sociological interviews), conducted by the Center for Demographic Research of NIER. The purpose of the study consisted in analyzing the particularities of reconciling the family life and the professional life of mothers with preschool children, in highlighting the difficulties they face in reintegrating into the labour market after child care leave and in determining the factors that contributes to facilitating the process of balancing family and professional life. The results of the study revealed that families face difficulties in establishing and maintaining a balance between many and sometimes contradictory demands of family and professional life. The interviewed mothers highlighted a high level of motivation to be employed, but the defining reason for returning to the labor market is the need to earn money. Depending on the professional and family orientations, mothers with preschool children can be divided into three categories: mothers who want to combine the work with raising children (65%), mothers who intend to make a career but do not forget about children (21.3%) and mothers who prefer to be housewifes and take care of children (13.7%). Although the support of the husband moderates the relationship between family and professional responsibilities, the results of the study have shown that there is a tendency for women to take full responsibility of the household and child care. The lack of quality care and education services for preschool children, the absence of flexible work programs but also the unequal distribution of family responsibilities contribute to making the work-family life balance a predominant problem.
Experiențele și provocările cuplurilor din Republica Moldova care se confruntă cu problema infertilității din perspectiva accesării tratamentelor de reproducere medicală asistată
(INCE, ASEM, 2024) Chistruga-Sinchevici, Inga
Infertility is associated with emotional, psychological, and social effects on women and those around them. Medically assisted human reproduction is a timely response to the growing issue of infertility, yet it does not guarantee a solution to this problem. This article presents the results of a qualitative study conducted in September 2024 with 8 experts (reproductive doctors, gynaecologists, representatives from the Ministry of Health, and the Transplant Agency) and 10 women who have undergone medically assisted reproductive treatments. Unlike the treatment of most other medical conditions, assisted reproductive technologies are not accessible to everyone diagnosed with infertility. Thus, financial cost is undeniably the most well-known barrier for couples seeking assisted reproductive medicine. High treatment costs, including consultations, medications, and necessary procedures, can be a significant obstacle for couples with lower incomes. However, there are additional barriers that prevent patients from accessing and/or continuing infertility treatment through assisted reproductive medicine. Common practices among patients who seek assisted reproduction services highlight the complex challenges and decisions involved in treating infertility. Many patients, in particular, delay accessing these services due to social and financial barriers or fear of treatment side effects, thereby missing a higher chance of success at a younger age. Patients may also change treatment centres after experiencing failures, seeking more positive experiences and improved communication. Additionally, receiving treatment abroad, in countries like Ukraine, is common due to perceptions of advanced techniques and high-quality, personalized care. These decisions indicate a continuing need for support and accessibility in fertility treatments.
Familia monoparentală ca subiect al protectiei sociale
(INCE, 2014) Chistruga-Sinchevici, Inga
According to the census of the Republic of Moldova in 2004, over 16% of family were single parent families. Parent family is treated as deviation on complete family because it does not satisfies all social functions. Legislation of Moldova on social protection status does not establish a single mother or single parent. Social protection for all families with children is based on the principle of social equality.
Impactul crizei COVID-19 asupra familiilor cu copii
(INCE, 2020) Chistruga-Sinchevici, Inga; Bargan, Natalia
O mare parte din familii se confrunta cu stresul cotidian al supravietuirii deteminat de pierderea locurilor de munca, diminuarea veniturilor. Sistarea activitații instituțiilor de invațamant și a celor preșcolare au generat probleme privind asigurarea copiilor cu ingrijire de calitate. Familiile nu dispun de capacitatile si resursele necesare pentru a se adapta noilor conditii, adoptand frecvent strategii, care nu intotdeauna sunt eficiente.
Impactul pandemiei COVID-19 asupra familiilor cu copii
(2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Rojco, Anatolii; Pahomii, Irina; Chistruga-Sinchevici, Inga
Raportul reprezintă rezultatele studiului sociologic privind impactul pandemiei asupra familiilor cu copii realizat în perioada octombrie-noiembrie 2020. Metodologia de evaluare are o abordare exploratorie, fiind colectate date prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar și a interviului sociologic semi-structurat. Scopul studiului constă în evidențierea problemelor cu care s-au confruntat/se confruntă familiile în perioada pandemiei COVID-19, identificarea necesităților specifice ale acestora, stabilirea efectelor situației pandemice asupra bunăstării copiilor și familiilor, precum și măsurilor care ar putea atenua efectele negative ale pandemiei pentru a sprijini acțiunile de răspuns ale politicii atât în timpul pandemiei, cât și după pandemie. Rezultatele cercetării au stabilit o serie de probleme care afectează starea de bine a populației, inclusiv și cele cauzate de lipsa interacțiunii sociale.
Infertilitatea cuplurilor din perspectiva politicii demografice
(INCE, 2023) Chistruga-Sinchevici, Inga
Measures aimed at including medically assisted reproductive technologies in population and family policy have been a distinctive trend over the last two decades. The aim of the study is to assess the role of state policies in supporting infertile couples, based on an analysis of the legal framework with reference to reproductive health and the protection of the institution of the family. According to data from the Generations and Gender Study, about 11% of couples of reproductive ages in the Republic of Moldova face the problem of the inability to conceive a child. The experience of infertility affects the couple through feelings of guilt and shame, situations of disapproval from others, and implications for family stability and well-being. Legislation states that people in the Republic of Moldova have the right to infertility treatment, including the use of medically assisted reproductive technologies, the most commonly used being in vitro fertilization. In reality, there are a number of obstacles for couples who wish to conceive a child using medically assisted reproductive technologies: the high cost of services (in vitro fertilization is currently carried out only privately); territorial inaccessibility due to the concentration of all medical institutions providing medically assisted reproductive services in Chisinau; religious resistance and other ethical issues. The article concludes with examples of European practices and recommendations for improving policies to support infertile couples in Moldova. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
Mamele cu copii de vârstă preșcolară: între serviciu și obligațiuni familiale
(INCE, 2019) Chistruga-Sinchevici, Inga; Bargan, Natalia
Work and family life are no longer two distinct things but are interconnected. The deep interest in the relationship between work and family life is due to socio-demographic factors -the increased number of couples in which both partners are employed, the number of families with a single parent, the number of employed women, but also the highlightingofthe importance of women’s professional identity. The article is based on the qualitative sociological study "Parents between the need to work and family responsibilities" and the quantitative study "Parents between the need to work and family responsibilities" (1047 questionnaires with mothers with preschool children) conducted by CDR at NIER. The results of the study revealed that between work and family there are different forms ofcertain conflict -conflict due to time, tension and behaviour. In the absence of facilities for balancing professional and family life, the strategy of many women is to reduce number of births or delay these. The created situation requires the implementation of measures to facilitate the combination of marital and professional roles by mothers with preschool children.
Provocări în reconcilierea vieții de familie și vieții profesionale a mamelor cu copii de vârstă preșcolară
("Tipografia Centrală”, 2019) Chistruga-Sinchevici, Inga; Bargan, Natalia
Munca și viata de familie nu mai sunt doua lucruri distincte, ci sunt interconectate una la alta. Interesul profund pentru relaţia dintre viaţa profesională și cea familială se datorează factorilor de natură sociodemografică - creșterea numărului de cupluri în care ambii parteneri sunt angajaţi, a numărului de familii cu un singur părinte, a numărului de femei angajate, dar și accentuarea importanţei identităţii profesionale pentru femei. Articolul este elaborat în baza studiului sociologic calitativ ”Părinții între necesitatea de a munci și responsabilitățile familiale” efectuat în perioada august-octombrie 2018 de către Centrul de Cercetări Demografice al INCE, în cadrul căruia au fost realizate 20 de interviuri sociologice cu mame cu copii de vârstă preșcolară (până la 6 ani). La baza articolului mai stau și unele date preliminare ale studiului cantitativ ”Părinții între necesitatea de a munci și responsabilitățile familiale” (200 de chestionare cu mame cu copii de vârstă preșcolară), desfășurat în perioada februarie-martie 2019. Studiul a evidențiat că rolul mamelor cu copii de vârstă preșcolară în familie și viața profesională poate uneori să conducă la conflicte de tipul familie-muncă și muncă-familie. S-a stabilit că mamele cu copii de vârstă preșcolară se confruntă cu reticența și imposibilitatea angajatorilor de a le oferi careva condiții care să le permită combinarea armonioasă a vieții de familie cu cea profesională. Rezultatele studiului au evidențiat că durata pauzei de îngrijire a copilului este influențată de intențiile profesionale ale femeii, oportunitățile profesionale, necesitățile de a contribui în venitul familiei și starea de sănătate a copilului. Astfel, condițiile de lucru, dispozițiile legale pentru mamele care muncesc și serviciile pentru îngrijirea copiilor constituie factori de o importanță majoră. Mamele implicate în câmpul muncii trăiesc un conflict de rol și în absența unor facilități strategia pentru îmbinarea vieții familiale și a muncii este reducerea fertilității sau amânarea ei. Facilitarea combinării rolului de mamă cu munca plătită, deși duce la diminuarea timpului liber, este cu mult mai acceptabilă, însă femeile din țara noastră sunt nevoite să aleagă pe o anumită perioadă unul dintre aceste două roluri.
Provocarile pandemiei pentru familiile cu copii din municipiul Chișinău : Raport de studiu
(2021) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Rojco, Anatolii; Tabac, Tatiana
Acest studiu permite vizualizarea situației familiilor cu copii în perioada pandemiei COVID-19 și ierarhizează problemele și constrângerilor după prioritatea de intervenții. În această perioadă de criză epidemiologică au fost evidențiate aspectele problematice pe segmentul politicilor destinate familiilor cu copii, ceea ce presupune necesitatea de implementare a reformelor în domeniile-cheie. Rezultatele evidențiază necesitatea de eliminare a inegalităților persistente în asigurarea echitabilă și de calitate a îngrijirii și educației din toate grupurile de familii. Pandemia de COVID-19 a generat in randul familiilor cu copii din mun. Chișinau ingrijorari și anxietați legate de sanatate, situația economica, stabilitatea financiara, angajarea in campul muncii etc. Specific multor familii din Chișinau este dependența de sprijinul din partea familiei de origine și a rudelor. In contextul creat de pandemie, acest sprijin a fost perturbat sau chiar limitat din cauza masurilor de distanțare sociala, dar și din cauza dificultaților economice cu care s-au confruntat mai multe familii din țara in general. Acest studiu permite vizualizarea situației familiilor cu copii in perioada pandemiei COVID-19 per ansamblu și ierarhizarea problemelor și constrangerilor dupa prioritatea de intervenții. Este evident faptul ca criza COVID-19 a demonstrat și a accentuat cele mai problematice aspecte ce țin de politici destinate familiilor cu copii, totodata, prezentand o oportunitate pentru a promova activ reforme in domeniile-cheie de ingrijire și dezvoltare a copiilor din țara. In afara de acestea, se evidențiaza necesitatea de a se concentra pe depașirea inegalitaților persistente in asigurarea echitabila și de calitate a ingrijirii și educației din toate grupurile de familii.
Raportul Studiului Generații și Gen : Fii vocea generației tale!
(2022) Gagauz, Olga; Oceretnii, Anastasia; Lupusor, Adrian; Chistruga-Sinchevici, Inga; Spinei, Larisa; Ciubotaru, Victoria; Bodrug-Lungu, Valentina; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Buzu, Alexei; Obreja, Galina; Bivol, Rodica; Galer, Lilian
Studiul „Generații și Gen” este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal care monitorizează schimbările demografice ce au loc în Republica Moldova. Acesta este un studiu global, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări și este parte a programului internațional coordonat de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI). În Republica Moldova, GGS a fost realizat la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, fiind parte a Programului global Generații și Gen (GGP) și este implementat de către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Biroul Național de Statistică și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda. Realizarea studiului a fost posibilă grație suportului financiar oferit de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU și UNFPA Moldova. Participanții studiului au fost peste 10,000 de persoane cu vârsta de 15-79 de ani din 153 de localități ale Republicii Moldova, cu excepția regiunii din stânga Nistrului. Fiind un studiu internațional longitudinal, urmează a fi realizat în trei valuri, participanții studiului vor fi vizitați în mod repetat peste 3 ani, pentru a înțelege schimbările demografice care au loc în timp.
Reintegrarea în câmpul muncii a mamelor cu copii de vârstă preșcolară
(INCE, 2018) Chistruga-Sinchevici, Inga; Bargan, Natalia
Echilibrul muncă-viaţă personală reprezintă un factor important al calităţii vieţii şi al muncii. Însă într-o societate plină de responsabilități și angajamente este destul de dificil de a menține un echilibru între viața profesională și cea familială. Articolul este elaborat în baza studiului sociologic ”Părinții între necesitatea de a munci și responsabilitățile familiale” efectuat în perioada august-octombrie 2018 de către Centrul de Cercetări Demografice al INCE, în cadrul căruia au fost realizate 20 de interviuri sociologice cu mame cu copii de vârstă preșcolară (până la 6 ani). S-a stabilit că durata pauzei de îngrijire a copilului este influențată de intențiile profesionale ale femeii, oportunitățile profesionale, necesitățile de a contribui în venitul familiei și starea de sănătate a copilului. Factori importanți pentru obţinerea echilibrului dintre muncă şi viaţă personală sunt calitatea serviciilor instituțiilor preșcolare și programele de muncă flexibile. Studiul a evidențiat însă problema rigidității pieței muncii și slăbiciunea serviciilor de îngrijire a copiilor, ceea ce face dificilă dezvoltarea unui echilibru sănătos între viața personală și cea profesională. Responsabilitatea echilibrului muncă – familie nu ar trebui să cadă în totalitate pe umerii părinților, fiindcă aceasta depinde nu doar de indivizi, ci şi de insitituţiile de protecție socială şi de angajatori.
Situația demografică în Republica Moldova și unele țări europene
(„Tipografia Centrală”, 2015) Chistruga-Sinchevici, Inga
In this article was analyzed the demographic situation in the 11 countries of South-Eastern and Central Europe (Moldova, Ukraine, Russia, Belarus, Romania, Bulgaria, Czech Republic, Hungary, Estonia, Latvia, Lithuania). The deep socio-economic changes after ‘89 years have contributed to the outbreak of demographic decline in these countries - low fertility, aging advanced, intense emigration etc.
Urmărirea traseului profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (studii superioare de licență): Studiu sociologic.
(2024) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Crîşmaru, Mariana
Studiile de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior reprezintă un instrument eficient de colectare a datelor, menit să ofere un feedback pentru reformarea şi modernizarea sistemului de învățământ superior. Este aplicat la scară largă drept răspuns la necesitatea de a studia modul în care absolvenții evaluează retrospectiv diferite aspect ale programului de studiu absolvit şi ai dentifica componentele eficiente și ineficiente ale acestuia. La rândul său, evaluarea inserției socio-profesionale a absolvenților reprezintă un element essential în îmbunătățirea conexiunii dintre educație și piața muncii, contribuind la asigurarea relevanței și eficacității programelor de studii și la pregătirea absolvenților pentru cariere de succes, în concordanță cu nevoile și cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii. Realizarea Studiului de Urmărire al Traseului Profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (in continuare SUTP) este de o importanță majoră, fiind condiționat de necesitatea implementării unor instrumente metodologice inedite și relevante pentru monitorizarea inserției profesionale a absolvenților. SUTP este parte componentă a Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” (MEC, anii 2020 - 2025), care are drept obiectiv-cheie îmbunătățirea orientării spre piața muncii a instituțiilor de învățământ superior și eficientizarea mecanismelor de asigurare a calității educației. SUTP are menirea de a acoperi un gol informational de management în sistemul universitar din Republica Moldova privind situația absolvenților pe piața forței de muncă în primii ani după absolvire, de a anticipa nevoile de calificări și competențe solicitate de către angajatori, cât și de a contribui la actualizarea documentelor de planificare strategică a instituțiilor de învățământ superior din țară. În același timp, rezultatele studiului pot fi utilizate pentru consolidarea legăturii dintre educație, formare profesională și sectorul ocupării forței de muncă. Acest lucru ar putea duce la o mai bună pregătire a absolvenților pentru piața muncii, reducând șomajul și sporind mobilitatea, cât și incluziunea socială a acestora. În baza rezultatelor SUTP, instituțiile de învățământ superior vor putea să-și îmbunătățească calitatea procesului educațional și de formare profesională. Mai mult decât atât, se va consolida capacitatea părților interesate (autoritățile publice centrale, instituțiile de învățământ etc.) de a evalua modul în care cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite sunt suficiente pentru angajarea absolvenților de învățământ superior în câmpul muncii, precum şi să dezvolte programe de învățare pe tot parcursul vieții. De asemenea, SUTP urmărește îmbunătățirea capacității de colectare a datelor și utilizarea ulterioară a informațiilor pentru monitorizarea continuă a sistemului de învățământ superior. Raportul Analitic privind Urmărirea Traseului Profesional al Absolvenților Învățământului Superior din Republica Moldova (studii superioare de licenţă) a fost elaborat în baza rezultatelor SUTP derulat în conformitate cu Obiectivul general al Proiectului sus-menționat și cu prevederile Contractului No. MD-MOED-242591-CS-CDS. SUTP a urmărit alinierea la standardele internaționale, acesta constituind un demers inedit, realizat la nivel național, în vederea identificării necesităților absolvenților de studii superioare în procesul de integrare pe piața muncii și racordarea programelor de studii la cerințele angajatorilor.