Real convergence in the Romanian regions in the period of post-accession to the European Union

Abstract

Una dintre condiţiile esenţiale pentru trecerea României la moneda euro este convergenţa reală cu economia europeană, astfel încât economia să facă faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa unică europeană şi să nu inducă şocuri în sectorul nominal prin eventualele dezechilibre macroeconomice. Atingerea unui astfel de obiectiv presupune atât reducerea diferenţelor structurale dintre regiuni cât şi coeziunea socială şi teritorială. Sustenabilitatea creşterii economice dar şi a apropierii dintre ţările UE presupun atât reforme structurale cât mai ales o contribuţie echilibrată a regiunilor şi subregiunilor la dezvoltarea naţională, în funcţie de potenţialul acestora. Evoluţia economică diferenţiată din perioada de criză dar, mai ales, în anii de recuperare a pierderilor, a reprezentat o trăsătură şi a evoluţiei economice teritoriale. În România, unde disparităţile regionale sunt mai accentuate, efectele crizei au fost chiar mai pronunţate. Fenomenul este mult mai vizibil în interiorul regiunilor, potenţialul şi structura economică a judeţelor mai dezvoltate permiţând o mai rapidă ieşire din criză. În acest context, lucrarea îşi propune o analiză a evoluţiei procesului de convergenţă reală la nivelul regiunilor României în perioada de post-aderare la Uniunea Europeană, prin intermediul unor indicatori specifici (evoluţia PIB pe locuitor, indici de disparitate, indici de concentrare a activităţii economice, analiză shift-share). Rezultatele indică o îmbunătăţire semnificativă a convergenţei reale la nivel naţional, dar şi evoluţii divergente ale regiunilor, marcate de adâncirea decalajelor de dezvoltare inter şi, mai ales, intra-regionale, procesul de creştere economică suferind din punct de vedere al sustenabilităţii teritoriale. Adâncirea concentrării măreşte vulnerabilitatea viitoare, şi din acest motiv orice dificultăţi ce se vor manifesta la nivelul economiilor judeţelor dezvoltate nu vor fi putea fi contrabalansate de o creştere economică suplimentară în judeţele mai puţin dezvoltate. De aceea, pentru România este esenţial ca sprijinul european pentru coeziunea economico-socială să fie direcţionat cu prioritate către zonele mai puţin dezvoltate, pentru că teoria “polilor de creştere” se pare că nu şi-a dovedit valabilitatea în economia românească.

One of the essential conditions for Romania's transition to the Euro is the real convergence with the European economy, so that the country's economy copes with the competitive pressures of the single European market and does not generate shocks in the nominal sector by any macroeconomic imbalances. Achieving this objective involves both reducing structural differences between regions and the social and territorial cohesion. The sustainability of economic growth and of approaching among the EU countries involves both structural reforms and, especially, a balanced contribution of regions and sub-regions to the national development, as according to their potential. The differentiated economic dynamics during the crisis, and, especially, in the years to recover the losses, was also a feature of territorial economic development. In Romania, where regional disparities are deeper, the effects of the crisis were even more pronounced. The phenomenon is more visible within the regions, where the potential and economic structure of the most developed counties allow for a faster exit out of the crisis. In this context, this paper aims at analyzing the evolution of real convergence in the regions of Romania in the period of post-accession to the European Union, through specific indicators (evolution of GDP per capita, disparity indices, indices of concentration of economic activity, shift-share analysis). The results show a significant improvement of real convergence at national level and divergent developments of the regions, marked by widening inter- and, especially, intra-regional development gaps, the economic growth process suffering in terms of territorial sustainability. Deepening of concentration increases the future vulnerability, and, therefore, any difficulties that will manifest in the economies of the developed counties will not be offset by additional growth in the less developed counties. Therefore, for Romania it is essential that the European support for economic and social cohesion to be directed primarily towards the less developed areas, because, apparently, the theory of "growth poles" was not proven valid in the Romanian economy.