Reflecţii asupra comerţului agroalimentar moldovenesc prin prisma opţiunilor de integrare

Abstract

În perioada ultimilor ani, Republica Moldova a lansat o serie de iniţiative de dezvoltare a politicii comerciale în vederea asigurării unui cadru juridic mai facilitator desfăşurării relaţiilor economice şi comerciale cu principalii parteneri externi. Astfel, a fost semnat Acordul privind crearea Zonei de liber schimb în cadrul CSI. La fel, Republica Moldova a început negocierea Acordului de Asociere cu ţările Uniunii Europene, care a fost parafat în luna noiembrie 2013 şi semnat în iunie 2014 şi are ca parte componentă obligatorie Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC). Acest articol are ca scop evaluarea principalelor efecte pe care le-ar putea avea semnarea Acordului de Asociere asupra sectorului agricol moldovenesc, examinând totodată reacţia acestuia, în cazul în care Republica Moldova ar fi optat pentru integrarea sa în cadrul Uniunii Vamale – Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan.

During last years, Republic of Moldova launched a number of trade policy development initiatives in order to ensure a more facilitating legal framework for the economic and trade relations with the key external partners. Thus, an agreement on the establishment of a he CIS was signed and, similarly, Republic of Moldova started negotiating the Association Agreement with the European Union, which was initialed in November 2013 and signed in June 2014 and has as component part the Deep and Comprehensive Free Trade Agreement (DCFTA). The paper aims at the assessment of the main effects of signing the Association Agreement on the Moldovan agricultural sector, while examining its reaction, if the Republic of Moldova would have opted for its integration in the Customs Union - Russian Federation, Belarus, and Kazakhstan.